Indiile galante
(Les Indes galantes)
Compozitor Jean-Philippe Rameau (1683– 1764)
Opera este compusă dintr-un prolog, care începe cu o uvertură în stil francez, și patru acte (1735)
Libretul de Louis Fuzelier
Spectacol interpretat în limba franceză, supratitrat în limba română.
Spectacol montat pentru prima dată în România de regizorul Andrei Șerban
Laudatio
În acest peisaj frământat al vieții, în care invidia, frustrarea, resentimentul alcătuiesc regula, o operă barocă necunoscută ca Indiile galante, nu face decât să ne bucure. În primul rând muzica lui Rameau este frumoasă, sinceră, pură. Ascultând-o ai impresia că respiri aerul de superioară, detasată, olimpiană, indiferentă față de mizeriile clipei. Subiectul e dragostea, sau mai precis căutarea ei în diverse locuri exotice, pe țărmuri imaginare, unde nu există frustrare, ură și nici unul din sentimentele negative cu care ne confruntăm zilnic. Această muzică ne face să pașim senin peste toate aceste adversități. Prin intermediul cântecului și al dansului, trăim cu toții câteva clipe de lumină. Chiar cred că Rameau posedă un elixir magic.
Nu se putea găsi o ocazie mai nimerită pentru a celebra muzica și teatrul în această simbolică sală ieșeană, splendid renovată, decât această capodoperă festivă.Andrei Șerban
PROLOG ÎN NORI
Hébé, zeița tinereții (cântată de o soprană), îi îndeamnă pe tinerii îndrăgostiți să profite de dragoste. Bellone, zeița războiului (cântată de un bariton), provoacă haos și îi atrage pe bărbați cu promisiunea gloriei războinice. Zeul Amor, fiul lui Venus (cântat de o soprană), chemat în ajutor, e inspirat de Hébé să traverseze mările pentru a duce dragostea pe alte continente, departe de Europa răvășită de război. Un alai de zeități și amorași pleacă în călătorie spre țărmuri exotice și libere de conflicte.
PRIMA INTRARE: INCAȘII DIN PERU
Prințesa incașilor, Phani, și conquistadorul spaniol Don Carlos se iubesc în secret. Dar Huascar, marele preot al cultului Soarelui, o vrea pe Phani pentru el. Văzându-se respins de ea, pune la cale o stratagemă pentru a o convinge că Soarele însuși dorește căsătoria lor. În urma ritualurilor solemne ale incașilor, se stârnesc erupții vulcanice, cutremure și incendii înfricoșătoare. Phani e gata să creadă că Soarele se răzbună pentru trădarea ei, când Don Carlos, care i-a urmărit pe complicii lui Huascar, îi demască: ei au aruncat pietre în cratere pentru a stârni dezastrul. Phani îi acordă mâna lui Carlos, în timp ce Huascar, plin de remușcări, imploră moartea, rușinat că a trădat jurământul sacerdotal.
A DOUA INTRARE: TURCUL GENEROS
Emilie este sclava lui Osman Pașa, care o iubește, în timp ce ea suspină după iubitul ei Valère, dispărut fără urmă în luptă cu corsarii care au răpit-o chiar în timpul celebrării căsătoriei lor. O furtună teribilă se stârnește și Emilie deplânge de pe țărm soarta nefericiților naufragiați, luați imediat în sclavia lui Osman. Miracol: printre ei se află și Valère, care a căutat-o fără încetare. Bucuria revederii e rapid înlocuită de disperarea că Osman va fi pe veci o piedică în calea fericirii lor. Un nou miracol se întâmplă: Osman l-a recunoscut pe Valère, care i-a fost el însuși cândva stăpân extrem de generos, eliberându-l. Pentru a-i imita mărinimia, Osman îi redă lui Valère nu doar libertatea și vapoarele încărcate de bogății, dar și pe Emilie, oricât de mare îi este sacrificiul. Serbări, cântece și dansuri levantine însoțesc pregătirile plecării lor.
FRAGMENTE DIN A TREIA INTRARE: FLORILE (fragmente)
Ca o tranziție către a patra intrare, spectacolul prezintă două arii, un cor și un balet din Serbările Persane – o sărbătoare a florilor și a dragostei prin cântece și dansuri florale.
A PATRA INTRARE: SĂLBATICII DIN AMERICA
Cuceritorii francezi și spanioli au încheiat pacea cu sălbaticii din pădurile americane. Francezul Damon, adept al nestatorniciei, și spaniolul Don Alvaro, adept al constanței, își dispută favorurile prințesei Zima, care îl preferă însă pe compatriotul ei, chipeșul indian Adario. Cu toții fumează pipa păcii și celebrează natura prin cântece și dansuri indiene.
Un spectacol de Andrei Șerban
Regizor secund Daniela Dima
Scenografia Marina Drăghici
Scenografie adaptată Carmencita Brojboiu
Mișcarea scenică Nicky Woltz și Andrei Șerban
Coregrafia Blanca Li
Asistent coregrafie Deborah Torres
Lumini Andrei Șerban
Asistenți regie Anca Șerbănuță, Victor Zaharia
Pregătire muzicală Adina Alupei, Simona Petronela Gâdei, Paula Stroe, Laura Turtă, Traian Hudumeac, Sebastian Spătaru