Sperăm că așteptarea a meritat! Luna decembrie își revarsă abundența și pe scena lirică ieșeană.
Deschidem programul de spectacole al lunii următoare cu opera bufă Il barbiere di Siviglia de Gioachino Rossini. Joi, 7 decembrie, veți fi fascinați de șarmantul bărbier Figaro.
Pe 19 decembrie vă invităm să îmbrăcați ținutele de bal și să luați parte la misterioasa petrecere organizată la Curtea regelui Gustavo al III-a al Suediei. Spectacolul Un ballo in maschera recreează atmosfera feerică a sclipirilor sezonului alb.
Magia Crăciunului ne învăluie în farmec și anul acesta. Vocile artiștilor vor răspândi bucuria Nașterii Domnului prin reprezentațiile celui mai îndrăgit concert de colinde din 21, 22 și 23 decembrie.
Încheiem anul 2023 cu două reprezentații ale spumoasei operete Liliacul de Johann Strauss (fiul). Pe 29 și 30 decembrie vă invităm într-un periplu plin de farse și umor, ca să fiți veseli tot anul următor.
Biletele de intrare la spectacolele lunii decembrie pot fi achiziționate începând de vineri, 17 noiembrie, ora 10:00, de pe operaiasi.ro și de la Agenția Operei situată în foaier.
Cu inima plină de emoție și cu un profund respect pentru artă și cultură, publicul iubitor de muzică a avut privilegiul de a asista la cea de-a 67-a aniversare a Operei Naționale Române din Iași. Un eveniment grandios care a adunat într-un singur loc pasiunea pentru muzică și dans, transformând Iașul într-o adevărată capitală a artelor spectacolului pentru două serii memorabile.
Clădirea impresionantă a Teatrului Național a fost mereu un simbol al rafinamentului și eleganței, iar cu ocazia aniversării, această bijuterie arhitectonică a strălucit mai intens ca niciodată. Lumini strălucitoare și decoruri fastuoase au învăluit fațada operei într-o aură de mister și anticipare, aducând în sufletele spectatorilor promisiunea a două seri magice, în care au răsunat vocile artiștilor care au readus pe scenă celebra operă „Tosca”, de Giacomo Puccini, cu care teatrul liric a ridicat prima cortină, în urmă cu 67 de ani.
Cele două spectacole, cu distribuții de excepție, au fermecat audiența cu vocile uluitoare ale artiștilor, iar dansatorii au impresionat cu mișcările și pasiunea lor pentru artă. Cu fiecare notă, am fost transportați într-o lume de frumusețe și emoție pură. Prima seară de „Tosca”, în care rolul principal i-a revenit apreciatei soprane Cellia Costea, sosită special de la Opera din Atena, a fost o reprezentație grandioasă. „Spectacol-reverență, emblema sonoră a Operei ieșene, Tosca de Giacomo Puccini, a fost primul gong în cariera de șaizeci și șapte de ani ai scenei lirice. Personajul feminin al reprezentației din această seară s-ar putea numi fără exagerare, Cellia Tosca. Felicitări! Cu soprana Mioara Cortez în sală – de neuitat spectacolele unice în care strălucea! – aniversarea Operei a primit multe carate”, a fost mesajul pianistei Vasilica Stoiciu-Frunză, conferențiar universitar la Universitatea Națională de Arte „George Enescu”.
Magnifica seară a spectacolului aniversar a fost dată de o distribuție pe măsura succesului, soprana Cellia Costea fiind îndelung ovaționată la scena deschisă. La fel și tenorul Florin Guzgă, cu un debut fabulos în rolul lui Mario Cavaradossi, și baritonul Jean-Kristof Bouton, care l-a adus pe scenă pe Scarpia. „Darul pe care Jean-Kristof Bouton l-a făcut publicului la Opera Naționala Română din Iași ni-l arată în rolul Scarpia, nouă – pentru prima oară. Excepționala interpretare, în gravitatea severă a personajului, se datorează atât vocii sale minunate, coborâte în profunde carate de umbră și reverberații, cât și inteligenței de a rafina în străfulgerări de suferință și de conștiința ceea ce, obișnuit, rămâne răul Înfățișat în mod brutal- Scarpia temutul, în fața căruia tremura toată Roma”, a fost un alt mesaj din partea publicului pasionat de muzică. Roluri impecabile au făcut Octavian Ionescu și Teodor Busnea, Ovidiu Manolache, Victor Zaharia. Cel de-al doilea spectacol inclus pe agenda sărbătorii i-a avut în distribuție, în rolurile principale, pe Irina Scafaru Roșu (Tosca), Cosmin Marcovici (Mario Cavaradossi) și din nou pe Jean-Kristof Bouton, fiind mult aplaudat de către publicul sosit să onoreze aniversarea celor 67 de ani de cânt liric. În distribuția celor două seri de vis s-au inclus și Orchestra, Corul și tinerii din Corul copiilor, dirijat de Raluca Zaharia. „Este sărbătoarea soliștilor, instrumentiștilor, coriștilor, balerinilor, tehnicienilor și, totodată, a miilor de slujitori ai scenei lirice ieșene, de ieri și de azi, uniți de vocația cultural-artistică. Fiecăruia dintre voi, vă mulțumesc pentru energia bună cu care înțelegeți să ne prezentăm lumii și vă urez mulți ani de succes! Tuturor partenerilor și colaboratorilor noștri le suntem recunoscători și îi asigurăm de prețuirea noastră! Dumneavoastră, minunatului public, vă mulțumim cu dragostea cea dintâi și vă așteptăm să celebrăm împreună bucuria luminii pe care o aduce arta lirică!”, a spus, cu o largă reverență, tenorul Andrei Fermeșanu, managerul interimar al ONRI. Aplauzele furtunoase s-au auzit mult timp după ce cortina a căzut peste cele două reprezentații.
Într-o lume agitată și adesea superficială, evenimente precum cea de-a 67-a aniversare a Operei din Iași ne amintesc de puterea artei de a ne conecta, de a ne emoționa și de a ne îmbogăți sufletele.
Cu nemăsurată bucurie anunțăm spectacolele lunii noiembrie.
Luna aniversară a Operei ieșene aduce în fața publicului titluri iconice ale repertoriului liric universal și evenimente artistice inedite.
Programul lunii viitoare se deschide cu spectacolul aniversar Tosca de Giacomo Puccini, prezentat în dublă reprezentație pe 3 și 4noiembrie.
Pe 7noiembrie, renumita mezzosoprană RamonaZaharia va străluci într-o gală de excepție.
Lucrările CavalleriaRusticana de Pietro Mascagni și Pagliacci de Ruggero Leoncavallo, considerate manifeste ale verismului în opera italiană, sunt prezentate în două spectacole coupé, în zilele de 15 și 16.
În seara de 18 noiembrie, baletul de poveste Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski ne îndeamnă să visăm la o lume a bucuriei nesfârșite.
Încheiem triumfal programul artistic al lui brumar, cu un concert de coruri celebre, care va avea loc pe 26 noiembrie, în Sala Unirii.
Biletele de intrare la evenimentele noastre pot fi achiziționate începând de luni, 16 octombrie, începând cu ora 10:00, de pe site-ul operaiasi.ro și de la Agenția Operei.
Luna octombrie aduce pe scena teatrului liric ieșean spectacole aflate în topul preferințelor dumneavoastră.
O nouă reprezentație a spectacolului Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti, în regia maestrului Andrei Șerban, va avea loc în prima zi a lunii viitoare.
Pe 5 și 6 octombrie veți fi seduși de provocatoarea Carmen, protagonista din nemuritoarea operă a lui Georges Bizet.
Legendarele personaje din baletul Don Quijote vă vor încânta pe 8 octombrie, într-un spectacol unde ritmicitatea și farmecul muzicii lui Minkus fuzionează cu delicatețea și candoarea balerinilor.
Pe 11 octombrie am răspuns afirmativ invitației de a participa la Sibiu Opera Festival cu spectacolul Don Pasquale de Gaetano Donizetti.
De Ziua Mondială a Operei punem în scenă două lucrări din repertoriul autohton. Astfel, pe 25 octombrie sunteți invitați la premiera absolută a operei Făclia de Paști de Alexandru Zirra și la premiera operei O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu.
Spectacolul Il Trovatore de Giuseppe Verdi, care a avut premiera stagiunea trecută, poate fi urmărit în dublă reprezentație la finalul lunii octombrie, în zilele de 28 și 29.
Biletele de intrare la reprezentațiile lunii următoare pot fi achiziționate începând de luni, 18 septembrie, ora 10:00, de pe operaiasi.ro și de la Agenția noastră.
Gala în aer liber, Magia Serii în Sunet și Lumină, ajunsă la a XII-a ediție, va avea loc vineri, 22 septembrie 2023, pe Esplanada Palatului Culturii, începând cu ora 20:00.
Devenit un eveniment de tradiţie, mult aşteptat ȋn fiecare an, spectacolul care îi aduce pe scenă pe îndrăgiții artişti ai Operei Naţionale Române din Iaşi, va avea în acest an un program inedit.
Gala va cuprinde o selecție de duete, terțete și sextete din cele mai faimoase lucrări lirice, momente coregrafice celebre și pagini orchestrale renumite.
Regalul artistic interpretat de soliștii, corul, corul de copii, baletul si orchestra Operei ieșene, va fi completat de lasere și focuri de artificii.
Vă invităm să fiți părtașii celui mai important eveniment liric din capitala Moldovei.
Ridicăm cortina unei stagiuni de 🔟 cu zece reprezentații ale unora dintre cele mai apreciate spectacole ieșene.
Periplul artistic al lunii septembrie ne poartă prin tărâmuri muzicale celebre, de la fascinanta “Traviata” a lui Verdi și nemuritoarea tragedie donizettiana “Lucia di Lammermoor” la baletul de poveste “Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski și emoționantul “Giselle” al lui A. Adam.
În septembrie, “Elixirul dragostei” poate fi descoperit numai alături de noi, iar la musicalul “Sunetul muzicii” este loc pentru toată lumea!
Pe 22 septembrie, învăluim Iașul cu farmec liric la a XII-a ediție a galei în aer liber “Magia Serii în Sunet și Lumină”.
Biletele de intrare pentru reprezentațiile lunii septembrie pot fi achiziționate începând de luni, 17 iulie, ora 10:00, de pe operaiasi.ro și de la Agenția noastră, situată în foaier.
Suntem nerăbdători să scriem împreună libretul unei noi stagiuni legendare!
Având în vedere că spectacolul de balet “Romeo și Julieta”, de Serghei Prokofiev, este sold-out, repetiția generală din data de 27 iunie, programată la ora 18:30, va fi cu public.
Biletele de intrare pentru repetiția generală pot fi achiziționate începând de mâine, 22 iunie, de la ora 12:00, de pe operaiasi.ro și de la Agenți Operei.
„Ador arta! Când sunt singur cu notele mele muzicale, inima îmi tresare şi ochii îmi lăcrimează şi emoţiile şi bucuriile pe care le trăiesc sunt prea mult de îndurat”, spunea celebrul Giuseppe Verdi, anticipând poate reacția publicului la operele sale, întâmpinate mereu cu o largă reverență. Emoții și bucurii imense și intense au trăit și ieșenii care au ales să petreacă seara de sâmbătă la Operă, în compania artiștilor care au adus din nou pe scenă celebrul „Un Ballo in Maschera”.
Opera în trei acte, compusă de Verdi pe un libret de Antonio Somma, a avut premiera absolută la Teatro Apollo din Roma, în 1859. Inspirată dintr-un eveniment nefericit, asasinarea regelui Gustav al III-lea al Suediei (1792), reprezentația nu are o acuratețe istorică din cauza cenzurii impuse lui Verdi și motivată de sensibilitatea subiectului. Opera se bazează pe o piesă a dramaturgului francez Eugene Scribe, care a păstrat în scrierea sa câteva nume istorice implicate, conspirația și asasinarea de la balul mascat, restul fiind ficțiune. Acțiunea se desfășoară la Boston, nu în Europa, la începutul anilor 1700, în timpul Americii colonial britanice.
În centrul distribuției a fost celebra soprană Cellia Costea, de a cărei măiestrie ieșenii s-au bucurat la fel de mult ca și la premiera spectacolului din iunie 2022. Alături de „regina acestei distribuții, în toate sensurile prezenței ei în rol”, după cum a apreciat publicul, s-au aflat doi invitați – tenorul Adorjan Pataki (Opera Maghiară din Cluj), în rolul lui Gustavo, și baritonul George Proca (Opera Națională Timișoara), care s-a bucurat de un real succes în rolul lui Renato. Spectacolul a oferit și un moment de debut, susținut de mezzosoprana Marinela Nicola-Pahoncea în rolul Ulricăi, „o voce superbă care își găsește locul binemeritat”. Îndrăgita soprana Manuela Barna-Ipate a revenit în rolul lui Oscar, în care a debutat la spectacolul din 2022, traversând arii dificile, a căror interpretare îi dovedește încă o dată măiestria artistică. Intrați perfect în rolurile lui Samuel, Silvano și Tom, bașii Ștefan Linu, Octavian Ionescu și Teodor Busnea au fost primiți cu aplauze repetate, la fel și tenorul Ovidiu Manolache (Giudice/Servitorul Ameliei).
Completat de balet, corul și orchestra aflată sub bagheta maestrului David Crescenzi, spectacolul a fost unul intens și dinamic, o demonstrație de forță artistică amprentată de către regizorul Cristi Avram, a cărui viziune a fost întâmpinată cu o largă reverență încă de la premiera din vara anului trecut. „Am încercat să pun în lumină poezia libretului și a partiturii muzicale, să aduc câteva dintre aspectele esențiale ale vieții lui Gustav al III-lea pe care le-am reinterpretat. Spectacolul nu e unul biografic; de altfel, multe dintre momentele din viața monarhului Suediei ce apar în libret sunt anacronice. Mi-am dorit, totodată, să vorbesc despre destin și despre curajul de a te juca, de a primi provocările cu brațele deschise, despre a mărturisi cu sinceritate ce se află înlăuntrul fiecăruia. Un Ballo in Maschera oferă posibilitatea de a baleia între oniric și realitate, toate sub cupola generoasă a spectacolului. Se întâlnesc pe scenă atât personaje vii, reale, cât și fantasme, frici personificate, emoții antropomorfizate. Mi-am dorit o montare vie în care să pătrunzi activ, pe care să o decriptezi, care să te surprindă din orice unghi ai privi”, mărturisea regizorul la premiera spectacolului care conturează o situație posibilă în rândul oricăruia dintre noi.
Muzica ne poate schimba și poate schimba lumea în care trăim. De numele creației verdiene se leagă și o serie de premiere în SUA, „Un Ballo in Maschera” fiind primul spectacol de operă vizionat de către președintele Abraham Lincoln. Întâmplător sau nu, a jucat și un rol istoria drepturilor civile. În 1955, Metropolitan Opera a încredințat rolul ghicitoarei Ulrica lui Marian Anderson (contralto), care a devenit primul artist negru cu un un rol important într-o montare a companiei.
Timp de trei seri, Opera Națională Română din Iași Aida a triumfat din nou prin vocile artiștilor care au readus „Aida” pe scenă, în distribuții de excepție. Revenită pentru rolul lui Amneris, celebra mezzosoprană Ramona Zaharia a strălucit alături de tenorul georgian Irakli Kakhidze (Radames), o voce excepțională, de o forță incredibilă. În prima distribuție au mai fost invitați soprana italiancă Alessandra Di Giorgio (Aida), baritonul Ionuț Pascu (Amonasro, Opera din București) și basul Iurie Maimescu (Ramfis, Teatrul de Operă din Chișinău), artiști impecabili, care știu să onoreze nu doar cântul și rolul de pe scenă, dar și pe ei înșiși și publicul care a retrăit povestea egipteană. Reverențele s-au îndreptat și către soprana Manuela Barna-Ipate, aflată la debut în rolul Marii Preotese, către basul Ivan Dikusar (Regele Egiptului) și către Olivian Andrișoae (Mesagerul). A doua distribuție i-a reunit pe soprana Simiona Titieanu (Aida) și tenorul Cosmin Marcovici, revenit pe scenă în rolul lui Radames după șapte ani, Sidonia Nica (Amneris, invitată), basul Andrei Yvan (Ramfis), baritonul Ionuț Pascu (Amonasro) și basul Teodor Busnea (Regele Egiptului), Manuela Barna-Ipate (Marea Preoteasă) și Olivian Andrișoase (Mesagerul).
Sub bagheta dirijorului David Crescenzi, artiștii au regalat publicul cu încă „o capodoperă de interpretare integratoare, ținând sub baghetă o orchestră care a sunat fantastic. Un spectacol de mare clasă, cu desfășurare scenică impunătoare”, după cum au apreciat ieșenii care au fredonat celebrul Marș triumfal, în bucuria artiștilor care încă o dată și-au împlinit misiunea, cea de a ridica sufletele prin cântul lor divin. „Un adevărat tur de forță. Mulțumesc, Maestre Davide Crescenzi pentru ajutor, încredere și susținere! Mulțumesc cu reverență, public minunat! A fost o nebunie, o nebunie frumoasă!”, a mărturisit soprana Simona Titieanu. Baletul și vocile incredibile din Corul Operei, dirijat de maestrul Manuel Giugula, au completat tușele unui tablou memorabil care s-a așezat în galeria impresionană a Operei ieșene.
Operă în patru acte compusă de Giuseppe Verdi, bazată pe un libret scris de Antonio Ghislanzoni, „Aida” a fost compusă pentru inaugurarea primului teatru muzical din Cairo, numit Opera Khedivial. Este nu numai una din cele mai importante lucrări ale lui Verdi, ci și o culme a genului de operă. Premiera a avut loc la Teatrul de Operă din Cairo pe 24 decembrie 1871, urmată, la un an distanță, de cea europeană, la Scala din Milano.
„Mulțumim din suflet pentru prestația din această seară. Excepțional spectacol, ați realizat cel mai frumos rol la Opera din Iași”, a fost unul dintre mesajele pe care baritonul Lucian Petrean le-a postat pe contul său din social media la finalul unui nou „Rigoletto” încheiat cu aplauze bine meritate. „Hrană pentru suflet! Motivație și determinare!”, a fost replica îndrăgitului artist, unul dintre cei mai buni baritoni din România.
Lucian Petrean, titular la Opera Națională București, este cel mai bun bariton din România pentru rolul bufonului Ducelui de Matua, așa după cum a spus dirijorul David Crescenzi. Bistrițean școlit în ale muzicii la Cluj, strămutat la București, este un oaspete drag al Iașului. A debutat cu „Rigoletto” în 2010, în cadrul Festivalului „Viva Vox” la Opera Naţională din Cluj Napoca. „Atunci când mi s-a propus m-am temut un pic pentru că este un rol greu, cu care alții își încheie cariera, iar eu eram la început. Rolul lui Rigoletto este un vis pentru orice bariton. Spun acest lucru pentru că, dincolo de dificultăţile tehnice, personajul are și daruri interpretative mari – este și bufonul Ducelui de Mantova, dar și tatăl îndurerat de pierderea fiicei răpite, Gilda, o copilă de 17 ani, pe care o vede ucisă chiar sub ochii săi”, mărturisea maestrul într-un interviu.
Revenit la Iași cu același drag, baritonul a oferit un spectacol de echipă, în care toți s-au străduit să-l înconjoare cu talent, să-i dăruiască foarte multă autenticitate în crearea personajelor. O distribuție omogenă în care, vocal, toți artiștii au fost în mare formă, după cum a apreciat și publicul.
Rolul Ducelui di Mantova a fost interpretat de tenorul invitat Paul Lungu, sosit de la Constanța. Pe scenă au evoluat superb basul Teodor Busnea (Sparafucile), mezzosoprana Florentina-Irina Onică (Maddalena), soprana Brîndușa Moțoc (Giovanna), basul Daniel Mateianu (Monterone), basul Victor Zaharia (Marullo), tenorul Ovidiu Manolache (Borsa), baritonul George Cojocariu (Ceprano), soprana Angelica Solomon (Contesa Ceprano), tenorul Florin Roman (Uşierul) și tenorul Gabriel Doru (Pajul), magia serii fiind completată de către corul, baletul și orchestra Operei din Iași, sub bagheta dirijorală a maestrului Vladimir Lungu.
O piesă cenzurată, transformată într-o operă de mare succes
„Rigoletto” este o operă în trei acte de Giuseppe Verdi. Libretul italian a fost semnat de Francesco Maria Piave pe baza piesei „Regele petrece”, scrisă, în 1832, de Victor Hugo. În ciuda problemelor inițiale serioase cu cenzorii austrieci care aveau control asupra teatrelor din nordul Italiei la acea vreme, opera a avut o premieră triumfală la La Fenice din Veneția, pe 11 martie 1851.
Inițial, textul lui Victor Hugo s-a presupus a fi despre regele Francisc, însă a fost perceput ca o critică a regelui de atunci al Franței, Louis-Philippe, pe care scriitorul nu prea îl îndrăgea. Ca urmare, piesa a fost retrasă de cenzori după doar o singură reprezentație, apoi transformată de Verdi într-o operă.
Drama bufonului Triboulet – care se petrecea pe fondul imoralității și desfrâului regelui François I – este transferată de Verdi de la curtea franceză într-un mic ducat italian – Mantua. Astfel, regele devine duce. Parcursul dramatic îl prezintă pe contele de Monterone, a cărui soție îl înșelase căzând pradă farmecelor ducelui de Mantua și devenind subiect de mare distracție Blestemul aruncat de conte asupra bufonului Rigoletto se finalizează tragic. Bufonul aflat în siguranță, la adăpostul bunăvoinței și sprijinului stăpânului său, își permisese o atitudine zeflemitoare față de cei înșelați. Ironia și roata vieții vor face ca acesta să plănuiască uciderea ducelui, pentru a spăla onoarea fiicei sale. Faptul că Gilda este conștientă de caracterul urât al celui pe care îl iubește nu o împiedică să îi rămână devotată, sacrificându-se, în final, pentru a-i salva viața. Povestea se încheie în momentul în care Rigoletto descoperă că trupul inert, pentru care plătise asasinul, nu este al rivalului său, ci al Gildei.
Despre operă, Victor Hugo a afirmat că este chiar mai bună decât propria piesă.
