Fonoteca Muzicală Radio și-a redeschis porțile în fața prezentului, colecția fiind îmbogățită cu o nouă producție a operei „Il Trovatore”, de GiuseppeVerdi, a cărei premieră a avut loc la Iași. Timp de două seri, Opera Națională Română din Capitala Moldovei a strălucit din nou grație artiștilor lirici care au oferit două reprezentații de excepție ale celebrei lucrări verdiene. Cu două distribuții ce au reunit artiști de talie internațională, „Il Trovatore” a fost și primul spectacol de operă de la Iași transmis de Radio România Muzical, care a început emisia și din Capitala Moldovei. „Ne bucurăm că Iașul a intrat pe harta emisiunilor culturale și că vom avea o colaborare foarte bună. Artiștii din Iași vor putea fi auziți nu doar în toată România, ci și în Europa, grație afilierii la Uniunea Europeană de Radio”, a spus Cristina Comandașu, directorul general al postului.
Noua montare a celebrei operei verdiene a venit la o distanță de 40 de ani de la ultima premieră, din 1961. Regia, costumele și luminile au purtat semnătura maestrului de Matteo Mazzoni (Italia), decorul a fost creat de Giacomo Calliari, iar de video design s-a ocupat Luca Attilii. „Maestrul Mazzoni revine la Iași la o distanță de 11 ani, când a montat Bărbierul din Sevilla, în care am avut bucuria să cânt. Suntem onorați că ne-a acceptat invitația. S-a muncit foarte mult nu doar pe partea lirică, ci în toate segmentele. Ne-am dorit să păstrăm autenticitatea inclusiv la costume, am avut un referent istoric care ne-a îndrumat. Cele două distribuții au reunit nume celebre ale scenei internaționale, dar am oferit o șansă și tinerilor foarte talentați”, a precizat Andrei Fermeșanu, managerul interimar al ONRI. Alături de stafful Radio România Muzical, noua producție a adus la Iași invitați de seamă, care s-au bucurat de prestația impecabilă a artiștilor. „Fie ca acest început, atât de dorit, să aibă cele mai frumoase continuări pentru genul spectacolului liric și interpreții români de operă”, a adăugat și muzicologul Luminița Arvunescu, realizator de emisiuni la Radio România Muzical.
Cu acțiunea stabilită în Spania secolului al XV-lea și împărțită în patru acte, opera dezvăluie povestea a patru personaje: Leonora, Manrico, Contele de Luna și Azucena. Trubadurul este rezultatul apropierii lui Giuseppe Verdi de scrierile lui Antonio Garcia Gutiérrez, scriitor spaniol contemporan cu el, care a scris drama El trovador, jucată pe un libret de Salvadore Cammarano. „Povestea are loc în timpurile iluminării artei, ale lui Da Vinci, Botticelli, cu 50 de ani mai devreme de descoperirea Americii. Am păstrat linia tradițională, pe care am pus-o în evidență cu tehnica modernă, cu lumini și aranjamente scenice de excepție”, a spus regizorul Matteo Mazzoni.
Firul narativ al compoziției se concentrează pe zbuciumul iubirii specifice triunghiului amoros, pigmentat cu dueluri, neîmpliniri și răzbunări. În contrast cu starea încrâncenată a eroilor, atmosfera din opera „Trubadurul” e pastelată de viață liberă și aventuroasă a țiganilor, a cărei chintesență se regăsește în renumitul moment muzical „Coro degli zingari”. În prima seară, din distribuție au făcut parte Alexandru Constantin (Contele de Luna), Florin Guzgă (Manrico), Cellia Costea (Leonora), mezzosoprana Carmen Topciu (Azucena), Ivan Dikusar (Ferrando), soprana Diana Ionescu (Ines), Ovidiu Manolache (Ruiz), Ștefan Linu (un bătrân țigan) și Alivian Andrișoae (Un mesager). În a doua seară, publicul a fost în compania lui Adrian Mărcan (Contele de Luna), Daniel Magdal (Manrico), Ana Maria Spataris (Leonora), Alina Dragnea (Azucena), Teodor Busnea (Ferrando), Angelica Solomon (Ines), Adrian Ionescu (Ruiz). De remarcat prezența sopranei Cellia Costea, sosită de la Opera din Atena, a mezzosopranei Carmen Topciu (care a urcat pe marile scene ale lumii din Sydney, Frankfurt etc), a tenorului Daniel Magdal (directorul adjunct al Operei din București), a baritonului Adrian Mărcan și a consacratului dirijor David Crescenzzi care, alături de ceilalți invitați și artiștii lirici apreciați ai ONRI, au oferit două seri de excepție în care sugestiile goticului italian și Renașterii s-au îmbinat perfect cu avangardismul tehnicii digitale.
Maura ANGHEL