Imagine all the people
Un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Caciuleanu
ʺImagine all the peopleʺ (John Lennon)
„C-asa-i lumea, trecătoare..„ (Cântec popular românesc, Lume, Lume)
„Pentru a încheia orice călătorie, trebuie să încheiem un număr infinit
de călătorii.” (James F. Thomson – filozof englez, Tasks and Supertasks)
„Ce mi se-ntâmplă azi E doar o amintire
A ceea ce de mâine mi se va întâmpla
Ce văd Nu se petrece decât în mintea mea
Iar ce nu văd Mă duce Ca apa În neştireˮ
(Gigi Căciuleanu, liternet.ro – Texte & Poeme)
În acest spectacol mi-am imaginat un grup de oameni, un eșantion de societate umană în acțiune. Și care altă artă dacă nu cea a mișcării, a dansului, ar fi aptă să pună împreună acesti „atomii ai societății” spre a da viață unui moment de „fizică socială”… și de alchimie de grup.
Oricare adunare umană, schematizând, putem spune că este formată din trei „module”: Individ, Cuplu, Grup.
Ca și în cazul organizării materiei vii în Atom, Moleculă, Țesut organic, o grupare de oameni reprezintă un organism complex alcătuit din elemente simple: indivizi, cupluri, grupuri mai mici sau mai mari. Fiecare cu o a sa proprie dinamică, psihologie, poezie și finalmente, filozofie. Și o combinație la infint între acestea: Individul față de Grup și vice- versa. Cuplul față de Individ și vice-versa. Cuplul față de Grup și vice-versa.
Este tot atât de adevărat pentru niște persoane reunite, spre exemplu, într-un autobuz, pe stradă sau într-o încăpere. Este valabil deci, și pentru o trupă de teatru sau de dans.
Sub forma unor formule de tipul:
– Individul = Eu, Tu.
(Ego/ Omul singur/ Detașarea de ceilalți/ Drum solitar…)
– Cuplul = Ea, El.
(Perechea/ Drum în doi/ Îndrăgostire, dar si Dez-Îndrăgostire/ Întâlnire (sau separare) întâmplătoare sau provocată, monmentană sau durabilà, a două persoane…)
– Grupul = Noi, Voi, Ei.
(Integrarea într-o comunitate/ Trăire a unui același elan/ O aventură comună…)
Toate acestea pentru o bucată de drum și într-un interval de timp dat. Ca în cazul acestui spectacol „spus” într-un limbaj care-mi este propriu. Cu felul meu personal de a vedea, de a gândi și de „face” dans. Idei organizate sub forma unui spectacol de teatru coregrafic. În care cele mai mici detalii sunt tot atât de importante ca si marile explozii de energie. Energie de grup în care se conjugă ca într-o orchestrație cât se poate de minuțioasă energiile fiecăruia dintre cei de pe scenă. Adresându-se nu numai ochiului, ci și gândirii și, până la urmă, sper, și inimii spectatorului. Mi-aș permite să-l invit pe acesta nu numai să privească sau să judece spectacolul, ci să participe cu imaginația la „soarta” fiecăruia din oamenii de pe scenă… ʺImagine all the peopleʺ – precum ne îndeamnă atât de frumos John Lennon… (Gigi Caciuleanu)
Despre „Teatrul-Coregrafic”
„Teatrul-Coregrafic” reprezintă un gen, un stil care îmi sunt proprii. Elaborate, ambele, în mai mult de patru decenii de parcurs artistic pe diferite meridiane ale lumii.
Spre deosebire de ʺDance-Theaterʺ, în care se folosesc tehnici de compoziție proprii regiei teatrale, „Teatrul-Coregrafic” poate fi considerat o piesă de teatru concepută de la bun început ca o coregrafie. Compusă în limbajul mișcării de dans.
Dacă un creator de ʺDance-Theaterʺ îi solicită pe dansatori ca pe niște actori, „Teatrul-Coregrafic” le cere actorilor să devină dansatori. Iar în cazul, frecvent, în care interpreții ar fi la bază dansatori profesioniști, le propun acestora să gândească partitura coregrafică mai întâi ca actori pentru ca apoi să acționeze ca dansatori, la cel mai înalt nivel.
„Teatrul Coregrafic” propune cât mai multe posibilități de lectură structurate pe 4 planuri: dinamic, poetic, psihologic, filozofic.
Se poate spune că dacă ʺDance-Theaterʺ-ul se înrudește mai mult cu dramaturgia teatrală, „Teatrul-Coregrafic” marca Gigi Căciuleanu, cu a sa voită a-temporalitate, se plasează între poezie și matematică. Cu caracteristicile amândorura. Construit pe ideea structurii (cea a compoziției) aflate în spatele nebuniei (cea a libertății creatoare). Și a „nebuniei” ca generator al structurii.
Dat fiind că „Teatrul-Coregrafic” folosește limbajul dansului, am inventat pentru acest nou tip de interpreți o nouă denumire; cea de „DansActori”. (Gigi Căciuleanu)
Muzica spectacolului ”Imagine All The People”
– montaj muzical de Gigi Căciuleanu –
Un collage muzical sub forma unui puzzle alcătuit din frânturi de fraze muzicale provenind din orizonturi cât se poate de diferite: de la John Lennon la Frédérique Chopin, de la muzica folk rusească la cea italiană, de la un moment de musical anglo-saxon la vocea Mariei Tănase ; de la Janis Joplin la Piazzola sau de la un „canto flamenco” la un vals din Valparaiso. Un patchwork de ilustraţii sonore mergând de la cântul de amor al balenelor înregistrat în străfundurile oceanului până la cel al greierilor într-o noapte de vară, de la faimosul şlagăr francez “les feuilles mortes” la tot atât de faimoasa arie a lui Figaro din opera lui Rossini, de la un fel de „drâmbă” dintr-o insulă din Pacific la un concert pentru vioară de Bach, de la o solitară ghitară bretonă la Requiemul lui Mozart…
Toate acestea organizate într-un tot unitar în jurul ideii că oriunde am trăi sau am fi fost născuţi, noi, oamenii – locuitorii planetei Pământ, suntem fiinţe pe cât de unice, pe atât de universale.
Păreri despre Teatrul Coregrafic al lui Gigi Căciuleanu
« Pina Bausch et Gheorghe Caciuleanu » au Ballet Folkwang à Essen
Au ballet Folkwang à Essen-Werder, on a pu voir de nouvelles pièces présentées par Pina Bausch et Gheorge Caciuleanu.
« Le Roumain Caciuleanu, lauréat à deux reprises du concours de jeunes chorégraphes à Cologne,… voit le monde sous un angle un peu différent. … sa drôlerie et son humour sont aussi absurdes que chez Ionesco dont il partage l’origine…. Sa chorégraphie danse comme sur un sol troué – à la différence de Pina Bausch qui semble préoccupée par la seule exploration des trous, Caciuleanu danse autour avec une assurance de noctambule…»
(Horst Koegler, Stuttgarter Zeitung 22/12/1972, Traduction – Annette Orphal)
„Starea de dans”(GigiDanse).
„Intrări de modele și limbaje de după 1989 în Romania”
„Este ceva mult mai profund în creația lui Gigi Căciuleanu, o fenomenologie dublând fenomenalitatea spectacolului de dans, pornind de la cuvânt și mathesis. O generare, o creație cu mult mai profundă decât poiesis-ul transartistic (poezie, muzică, mișcare) însuși. O cuplare la vechile tradiții, o alchimie și o traversare a distanțelor între suflet și corp, dar e mai mult decât atât.
… un fel de împuternicire a oricărui «privitor» de a vedea limpede o esență, o energie. Fiecare creație «lucrează» asemenea unui telescop atomic pentru studierea spațiului.
… când privesc o premieră Căciuleanu, trag cu ochiul la ceilalți din sală și văd un fel de transă. Așadar un mister. Îmi amintesc considerațiile profesorului Luis Merino, (Decanul Facultății de Arte a Universității din Chile) care vorbea despre arta sa ca despre o noua Renaştere. Aș zice că fiecare dintre spectacolele recente deschid – trasează aceste orizonturi. ˮ
(Profesor Ana-Maria Munteanu, Editor in chief, International Journal of Cross-cultural Studies and Environmental Communication, Romania, 15/08/2014)
Cuvântul producătorului:
„Teatrul-Coregraficˮ al lui Gigi Căciuleanu. Reînoire & deschidere de noi orizonturi
Nu numai originalitatea, dar și unicitatea acestui atipic demers artistic funcționează pe ideea reînoirii. O reînoire în profunzime, fără inutilă ostentație sau vană provocare, operând pe mai multe planuri:
– Realizarea unui nou tip de spectacol; un demers coregrafic menit să descopere sensuri și calități noi adâncindu-le pe cele existente;
– Apariția unui tip nou de artist: DansActorul. Un pas înainte față de arta dansului, dar și față de cea a actorului. Un artist capabil să-și îmbogățească capacitățile artistice inițiale printr-o altă formă artistică, pentru a prezenta publicului o interpretare/ creație cu atât mai profunda și mai plină de înțelesuri.
– Crearea unui nou public. Un public constituit din persoane sensibile la aceleași modalități de percepție a lumii de astăzi și cu același mod de exprimare prin mișcare, dar și prin vorbă.
– Cu „Teatrul-Coregraficˮ marca Gigi Căciuleanu se poate spune că se inventează și o nouă „muzăˮ …
– Pe lângă aceasta, „Teatrul-Coregaficˮ prezintă și un nou fel de a trata muzica. Nu numai dansând pe ea sau cu ea, ci aducând-o în scenă ca pe un partener de scenă al DansActorului.
(Valerian Mares, Președintele Fundației ART PRODUCTION / București / România)