„Sunt un om al naturii și al muzicii”
* dialog cu tenorul Adorján Pataki, de la Opera Maghiară din Cluj
Publicul iubitor de muzică a fost așteptat în această seară la o nouă reprezentație a operei „La Traviata”, de Giuseppe Verdi, un spectacol cu două distribuții de talie internațională, prima având loc pe 16 martie. Pe scenă au urcat soprana Manuela Barna-Ipate (Violetta Valery), tenorul Adorjan Pataki (Alfredo Germont, invitat), baritonul Șandor Balla (Giorgio Germnont, invitat), Florentina-Irina Onică (Flora Bervoix), Victor Zaharia (Baronul Douphol), Teodor Busnea (Dr. Grenvil), Brîndușa Moțoc (Annina), Olivian Andrișoae (Gastone), Daniel Mateianu (Marchizul d’Obigny), Florin Roman (Giuseppe), Octavian Ionescu (Grădinarul), Ivan Dikusar (Bucătaru) și Viviana Olaru (Fata lui Giorgio Germont), dar și corul, baletul și orchestra Operei din Iași, sub bagheta dirijorală a maestrului Traian Ichim. Dirijorul corului este Manuel Giugula, iar coordonator coregrafic Cristina Todi. Am discutat cu tenorul Adorjan Pataki, de la Opera Maghiară din Cluj, despre operă și despre drumul care i-a adus o carieră frumoasă, completată și cu roluri la Iași.
– În această seară, publicul v-a putut urmări în „La Traviata”, alături de artiști de la Opera Națională Română din Iași. Ce v-a atras în capitala Moldovei?
– Am răspuns unei invitații lansate de către direcțiunea operei. M-a atras foarte mult propunerea mai ales că nu era pentru prima oară când făceam o astfel de călătorie. Am mai fost la Iași, însă cântasem în două gale câte o arie (Adorjan Pataki fiind premiat, în 2019, în cadrul Galei Operelor Naționale — n.r.). Mi-au plăcut orchestra și modul în care se face muzică aici. Am cunoscut mulți artiști, colegi de scenă și mi-am dorit să revin la Iași, să cânt într-un spectacol, și iată-mă aici. Colaborarea a fost foarte frumoasă, mi-a făcut o deosebită plăcere să cânt cu Manuela Barna-Ipate, soprana care va interpreta rolul principal. Iașul mi-a lăsat o impresie frumoasă și sper că voi mai colabora cu artiștii, că vom avea timp să legăm prietenii, dar și pentru a face schimb de experiență.
– Ați fost aplaudat de multe ori în rolul lui Alfredo Germont, din cunoscuta operă „La Traviata”. Ce amintiri vă leagă de el? Ce vă place la opera lui Verdi?
– Rolul lui Alfredo l-am interpretat pentru prima oară la Opera Națională din Cluj, apoi am făcut regii în multe opere și teatre din țară, dar și din străinătate. Este provocator, îmi place mult. Eu, ca și artist, apreciez mulți compozitori, însă îmi place foarte mult Giuseppe Verdi. Este compozitul meu de suflet, ador mai ales lucrările scrise în ultima parte a vieții sale. Am cântat multe din aceste piese, mai puțin „Otello”, iar vocea mea se regăsește în roluri semnate de Verdi. Acum, uitându-mă peste timp, cred că am făcut peste 11 roluri.
– Și dacă tot am întors albumul carierei la primele file, cum ați ales calea muzicii? E o întrebare pe care o adresez multor artiști ca o invitație la o călătorie care deschide mereu lumea artei.
-Eu am urmat Liceul Teologic Reformat din Cluj și am fost atras de muzică încă de pe când eram elev. Dorind să cunosc mai multe detalii, am luat ore de teorie muzicală, de pian. Când eram elev în clasa a XII-a m-am apropiat de canto la sugestia dirijorului corului, Arpad Szekely, care a fost și directorul liceului. El m-a îndrumat. Mi-a ascultat vocea și mi-a recomandat să mă orientez către cariera de tenor. Am urmat Conservatoul „Gheorghe Dima” din Cluj, inițial la secția Pedagogie, apoi am trecut la Canto Clasic.
– Un prim pas spre studiul cu maeștrii care v-au conturat viitorul.
– Așa este, am studiat, la început, cu maestrul Marius Vlad Budoiu, un foarte bun profesor, care acum îmi este un prieten foarte bun. El mi-a dat startul și mi-a arătat primele taine ale cântului. După Conservator am lucrat și cu alți maeștri pentru a-mi verifica și consolida vocea. Cântărețul are mereu nevoie de o a treia ureche care, pentru mine, aceasta este Alexandru Agache.
– Ce v-a adus muzica? Dvs ce i-ați dăruit?
– Muzica mi-a adus o carieră, bucuria de a cânta, de a fi alături de artiști și de public. Am avut o surpriză foarte plăcută în Ungaria, la Miskolc. În urmă cu trei ani, la opera din acel oraș a avut loc o premieră cu spectacolul „Don Carlos”, de Giuseppe Verdi. Rolul nu este foarte expus fiindcă nu are o arie propriu-zisă, însă pe mine m-a încântat enorm, mi-a venit ca o mănușă. Eu am fost foarte mulțumit de arta mea. Am simțit apreciere atât din partea publicului, cât și a colegilor mei. Este unul dintre rolurile mele preferate.
– La ce rol visați și pe ce scenă?
– M-am pregătit foarte bine pentru un rol pe care mi l-am dorit foarte mult și am fost foarte aproape de a-l interpreta pe scena din Budapesta, însă a fost scos din program. Este vorba despre rolul Enzo Grimaldi, din opera „La Gioconda”, de Amilcare Ponchielli. M-am pregătit foarte mult și sper să am ocazia să-l cânt în următorii ani.
– Ce face tenorul Adorjan Pataki atunci când nu este pe scenă?
– Eu am mai multe pasiuni, depinde de anotimp. Iarna sunt la schi de tură sau pur și simplu la schi, cu familia. Vara sunt cu bicicleta în munți. Sunt un om al naturii și al muzicii.
A consemnat Maura ANGHEL