Pagliacci
(Paiațe)
Compozitor Ruggiero Leoncavallo (1857-1919)
Operă în două acte (1892)
Libret propriu de Ruggiero Leoncavallo
Spectacol interpretat în limba italiană, supratitrat în limba română.
SINOPSIS
Într-un sat poposește, întâmpinată cu entuziasm de către țărani, o trupă de teatru ambulant, alcătuit din Tonio clownul, Peppe și cuplul Canio (șeful trupei) – Nedda, tânăra lui soție.
Toți se tem de gelozia feroce a lui Canio, totuși Tonio îi declară tinerei femei iubire. Respins cu dispreț, Tonio promite să se răzbune. Rămasă singură, Nedda îl așteptă pe tânărul Silvio, care i-a promis să o elibereze de tirania lui Canio. Tonio îi spionează și îl avertizează pe Canio că, după spectacol, Nedda îl va părăsi. Nebun de gelozie, Canio îmbracă haina de Paiață.
Spectacolul începe, dar după ce Peppe – Arlechin își cântă serenada, Canio începe să confunde situația din piesă cu propriul destin, insistând să afle cine este amantul Neddei.
Femeia refuză cu îndărătnicie orice răspuns, căzând sub lovitura de cuțit a lui Canio. Silvio, încercând să o salveze, are aceeași soartă. Drama se încheie cu celebra replică a lui Canio rostită în fața publicului înmărmurit: „Comedia s-a sfârșit!”
(Grigore Constantinescu – „Splendorile operei”)